Legi explicate Legea nr. 135/2010 Articol al redacției AVOO

Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010): drepturile dumneavoastră de la plângere până la sentință

Etapele procesului penal, drepturile suspectului și ale victimei, cât poate dura reținerea și arestul preventiv, cum contestați o clasare și ce înseamnă acordul de recunoaștere a vinovăției.

Codul de procedură penală stabilește cum se investighează și se judecă infracțiunile, ce drepturi au persoanele implicate și ce măsuri pot lua procurorii și judecătorii. A intrat în vigoare la 1 februarie 2014, odată cu noul Cod penal.

Etapele procesului penal

  1. Urmărirea penală: organele de cercetare și procurorul strâng probele. Începe față de faptă, apoi poate continua față de o persoană, care devine suspect, și se poate pune în mișcare acțiunea penală, persoana devenind inculpat.
  2. Camera preliminară: judecătorul verifică legalitatea rechizitoriului, a probelor și a actelor de urmărire.
  3. Judecata în primă instanță, apoi apelul.
  4. Executarea hotărârii definitive.

Drepturile suspectului și inculpatului

  • dreptul de a fi informat despre fapta pentru care este cercetat și încadrarea ei juridică;
  • dreptul de a nu da nicio declarație, fără ca tăcerea să fie folosită împotriva sa;
  • dreptul la un avocat ales sau, în cazurile prevăzute de lege, din oficiu;
  • dreptul de a consulta dosarul, de a propune probe și de a formula cereri;
  • dreptul la interpret gratuit.

Reținerea, controlul judiciar și arestul

Reținerea poate dura cel mult 24 de ore (art. 209). Arestarea preventivă se dispune numai de judecător, cu prezența obligatorie a avocatului. În cursul urmăririi penale, arestul se dispune pentru cel mult 30 de zile și se poate prelungi tot cu câte 30 de zile, dar durata totală nu poate depăși 180 de zile în această fază (art. 233–236). Alternativele mai blânde sunt controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune și arestul la domiciliu.

Drepturile victimei

Persoana vătămată poate depune plângere, poate propune probe, poate fi asistată de avocat și se poate constitui parte civilă pentru a cere despăgubiri chiar în procesul penal, până la începerea cercetării judecătorești. Pentru infracțiunile care cer plângere prealabilă, aceasta se depune în 3 luni de la data la care persoana a aflat cine este făptuitorul (art. 296).

Dacă procurorul clasează dosarul

Soluția de clasare se contestă mai întâi la procurorul ierarhic superior, în 20 de zile de la comunicare (art. 339). Dacă plângerea este respinsă, puteți face plângere la judecătorul de cameră preliminară, tot în 20 de zile (art. 340).

Proceduri care reduc pedeapsa

  • Acordul de recunoaștere a vinovăției (art. 478 și urm.): inculpatul și procurorul convin asupra încadrării și pedepsei, iar instanța admite sau respinge acordul.
  • Procedura simplificată (art. 374 și 396): dacă inculpatul recunoaște în totalitate faptele din rechizitoriu înaintea începerii cercetării judecătorești, limitele pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar ale amenzii cu o pătrime.

Întrebări frecvente

Sunt obligat să merg la poliție când sunt citat?

Da, citația este obligatorie, iar neprezentarea poate duce la emiterea unui mandat de aducere. Prezentarea nu vă obligă însă să dați declarații; puteți cere să fiți asistat de avocat.

În cât timp se declară apelul?

Termenul de apel în procesul penal este de 10 zile, care curge, de regulă, de la comunicarea minutei hotărârii (art. 410).

Despre articol

Redacția AVOO

Articolele redacției explică pe înțelesul tuturor situațiile juridice frecvente, cu trimitere la articolele de lege aplicabile. Le actualizăm când legislația se schimbă. Pentru cazul dumneavoastră, discutați cu un avocat.

Informațiile au caracter general și reflectă legislația de la data publicării sau a ultimei actualizări. Nu constituie consultanță juridică.