Legea nr. 151/2015, numită popular legea „falimentului personal”, oferă persoanelor fizice de bună-credință, copleșite de datorii, o cale organizată de a le plăti în măsura posibilităților și de a fi eliberate de restul. Se aplică din 1 ianuarie 2018.
Cine poate cere insolvența
- persoana fizică, nu firma sau PFA-ul pentru datoriile activității profesionale, care are domiciliul sau reședința în România de cel puțin 6 luni;
- care este în stare de insolvență: nu își poate plăti datoriile scadente cu banii disponibili, fără a afecta un nivel de trai rezonabil;
- care nu are perspective rezonabile de a-și redresa situația în următoarele luni;
- care este de bună-credință, adică nu a ajuns în această situație prin fapte frauduloase și nu a fost condamnat pentru anumite infracțiuni economice.
Cele trei proceduri
1. Procedura pe bază de plan de rambursare
Se aplică atunci când datoriile depășesc pragul de 15 salarii minime brute pe economie și debitorul are venituri din care poate plăti o parte. Cererea se depune la comisia de insolvență de pe lângă prefectură. Un administrator al procedurii întocmește, împreună cu debitorul, un plan de rambursare, care se votează de creditori. Planul se execută în cel mult 5 ani, cu posibilitatea de prelungire de cel mult 12 luni, dacă planul o prevede.
2. Procedura judiciară
Dacă planul nu este posibil sau eșuează, instanța poate dispune lichidarea bunurilor debitorului, cu excepția celor necesare traiului, și distribuirea banilor către creditori.
3. Procedura simplificată
Este destinată persoanelor cu datorii de cel mult 10 salarii minime brute, fără bunuri și fără venituri care pot fi urmărite, care au depășit vârsta standard de pensionare sau și-au pierdut total ori cel puțin jumătate din capacitatea de muncă. Cererea se depune la comisia de insolvență. După o perioadă de supraveghere de 3 ani, în care debitorul își respectă obligațiile, datoriile rămase pot fi șterse.
Ce se întâmplă cu datoriile
De la deschiderea procedurii, executările silite împotriva debitorului se suspendă, iar pentru datoriile anterioare nu mai curg, de regulă, dobânzi și penalități. La finalul procedurii, dacă debitorul și-a respectat obligațiile, instanța poate dispune eliberarea de datoriile reziduale. Unele datorii nu se șterg, de exemplu pensia de întreținere pentru copii sau despăgubirile pentru prejudicii cauzate prin infracțiuni.
Obligațiile debitorului în timpul procedurii
- să declare complet veniturile, bunurile și datoriile;
- să nu contracteze datorii noi peste limitele permise;
- să caute activ un loc de muncă, dacă nu are unul;
- să respecte planul și să informeze administratorul despre orice schimbare a situației.
Întrebări frecvente
Îmi pierd locuința?
Nu neapărat. În procedura pe bază de plan, locuința poate fi păstrată dacă planul o permite. Legea protejează, în anumite limite, locuința familiei; în procedura judiciară, situația se analizează de la caz la caz.
Am nevoie de avocat?
Nu este obligatoriu în fața comisiei, dar cererea are multe anexe, iar planul de rambursare trebuie să fie realist. Un avocat vă poate spune dacă îndepliniți condițiile și ce procedură se potrivește.